|
Nu-i așa că ne invidiați, când ieșiți 5-10 minute să luați o shaorma de la noi, iar afară e frig, poate chiar -18 grade, ca săptămâna asta? Nu ne invidiați când vă părăsiți bârlogul și ne vedeți pe noi inăuntru, la căldurică, cu aburul grămadă pe geam?
Ne invidiați... iarna, dar mai ales pe praful ăsta glaciar din zilele astea, suntem foarte des intrebați ironic "E... o fi bine, la voi acolo la căldurică?". Evident că nu ne supărăm, ironia poate fi baza unei prietenii frumoase, dar ținem neapărat să demontăm acest mit... că in shaormărie e cald iarna!
|
|
|
 Deși le am cu rocu' nu am ținut vreodată să trec pragul acestui gigant al comerțului, pentru că asta e Hard Rock Cafe până la urmă, un brand imens, și pe urmă un loc excelent pentru rock.
Nu m-a interesat prea tare resprectivul club de rock, pentru că e prea burghez pentru un rocăr ca mine, care se simte mult mai bine la festivaluri sau in cluburi
|
4. Semințele
Despre seminețe s-a scris mult și s-a făcut multă caterincă... eu voi vorbi serios. Nu-mi mai plac semințele de când s-au introdus in ambalaje colorate și se vând in magazine, cam tot de când nu le mai ciordesc de pe câmp, să le coc in cuptorul de acasă. Deci să tot fie vreo 20-25 de ani.
Semințele ambalate sunt de toată jena... fade, tari, prea sărate, râncede. Culmea, noi un popor de sămânțari, dintr-o țară unde pumnul de semințe era moneda de schimb,
|
|
 Au trecut vremurile când impărțeam sandvisurile luate de acasă in drum spre stadioanele din țară, păstrând astfel banii pentru berei... Acum, ca oameni serioși, când e timp, ne oprim la scurte plimbări prin orașele din drum și la prânzuri in cârciumi bune, un adevărat turism fotbalistic.
Toamna asta, după o scurtă plimbare prin centrul Sibiului pustiit de un vânt ce aducea a iarnă, ne-am aciuat, la recomandarea unor prieteni, intr-un restaurant de lângă Piața Mare, Hermania, cu specific săsesc, in clădirea vechii filarmonici.
|
|
 V-am prezentat incă de la zero cum se fac porcăriile in casă, e timpul să vedem și rezultatul final. Vă reamintesc că imediat după sacrificarea porcului și pomana dânsului, am păstrat câte ceva din el și le-am afumat, pentru a avea ce consuma in timpul in care am băgat "greutățile" in butoi la saramură, să stea vreo 2 săptămâni.
Intre timp le-am scos de la saramură și le-am dat și pe dânsele la fum, in
|
|
 Am văzut zilele astea o frântură dintr-o emisiune, culinară se pare, care nu mă atrage, probabil și din cauza personajelor care sunt invitate. Oricum, emisiunile culinare românești au fost mereu slabe, afară desigur, de emisiunile regretatului Radu Anton Roman.
|
|
Un puști care ne e client de 2 ani, de când nici nu ajungea la tejghea, s-a apucat de magie pe fugă. Are talent și nu-l eclipsează nici clientele pierdute de noi din finalul filmulețului.
|
|
 După tăierea și tradiționala pomană a porcului, românul se apucă de treburile serioase... jumări, sarmale, cârnați, piftie, untura, osânza, lebăr, caltaboș, tobă, șunculițe, rasol, jambon, costițe, etc. Totul se folosește de la porc, absolut nimic nu se aruncă. Din osânză se făcea săpun, amestecând-o in cazan cu sodă caustică, până și copitele erau date la câini, așa fierbinți când descălțai porcul. Chiar și bășica (vezica) o foloseam, o umpleam pe loc cu rumeguș și incingeam repede o miuță cu ea, până o făceam ferfeniță.
|
|
Pentru noi, care luăm numai carne proaspătă de pui, zilnic, prețul de achiziție e foarte important. Ca la orice firmă, cel mai important este discountul făcut de furnizor, in funcție de cantitatea comandată. Un client bun ar trebui să merite un discount bun, pentru că fără el, e greu de stat deasupra liniei de plutire in vremurile astea tulburi.
Cum să nu tratezi clienții
Ca să ințelegeți ce fel de client eram pentru furnizorul nostru de carne proaspătă, să vă spun că poate doar unul singur din oraș era mai important
|
|
|
